Istoric

            Dupa victoria asupra turcilor dobandita de Eugen de Savoia an 1715, Banatul, deci si comuna Periam, devine parte a Imperiului Habsburgic. In urma Legii ordinii scolare generale, decretata de amparateasa Maria Therezia an 1744, devin obligatorii sase ani de scoala pentru copii intre 6 si 12 ani.

            Prima cladire a scolii din comuna Periam era in strada mare si dateaza din 1772. Era o cladire fara etaj langa actuala casa parohiala, romano-catolica. Prin 1780 existau 281 de copii scolari, care erau instruiti la citire, scriere, socoteli elementare si religie. Aceasta cladire nu mai exista astazi. Dar, pe acelasi loc s-a ridicat in 1843 o cladire cu etaj, asa numita ,,scoala de baieti”. Tot in acelasi an se anfiinteaza prima clasa de fete.

            Scoala mica din centru a fost mai intai scoala romaneasca. Constructia ei a fost initiata de revizorul scolar stefan Mihailescu si dr. Latia. Constructia cladirii a fost finantata 99% de statul roman, iar in 1933 se face inaugurarea festiva in prezenta ministrului anvatamantului de atunci, Constantin Angelescu. La inceput scoala avea 3 clase si o locuinta pentru invatator. Primul invatator era stefan Mihailescu. Dupa 1933, devine scoala cu sapte clase.           

            Vis-a-vis de biserica veche se ridica in 1857 scoala generala cu un etaj, care se numea ,,scoala de fete”. Acestea erau educate, incepand cu anul 1860, de calugarite, deci scoala devine de confesiune romano-catolica. Dupa 1860 se construieste  cladirea cu patru clase din curtea scolii generale, folosita mai tarziu ca gradinita. Constructia acestei cladiri a fost finantata din mijloacele personale ale episcopului romano-catolic Alexander Bonnaz. In 1888 se mareste aripa scolii generale cu un etaj. In acest timp frecventau scoala 326 de baieti si 319 fete.

            In 1907 se cumpara de catre comuna terenul pe care sta actual liceul. In 1911 se incepe construirea cladirii dupa planurile arhitectului Erwin Otto Sarkany din Budapesta. Cladirea gazduia mai intai scoala cetateneasca pentru baieti, iar primul director al scolii a fost Simion Radius din Oravita.

            In 1912 de 1 septembrie, cladirea liceului este terminata si data in folosinta. intre 1912-1919, scoala este cetateneasca de stat cu limba de predare maghiara, conformandu-se legii maghiarizarii initiata de Apponyi. Dupa 1919, devine scoala cu limba de predare germana, avand insa  si o sectie romana. Primii invatatori romani atestati sunt: Teodor Bucurescu si Eleftera stefan.

            In cartierul Haulik(langa gara), exista anca o scoala cu 169 de baieti  si 146 de fete, la care se adauga 80 de elevi externi. Deci, an total, Periamul avea in acel an 1040 de elevi. scoala din Haulik, cladita an 1853, era o constructie finantata din mijloacele cetatenilor, care locuiau in acel cartier. Aceasta scoala a existat pana an 1980, cand ruinele ei au fost anlaturate.

            Prin legea din 15.05.1928, scoala se transforma in gimnaziu. Pana in 1935, limba de predare era germana, dupa se impune tot mai mult limba romana. Dupa 1945, se desfiinteaza scoala confesionala, iar calugaritele sunt eliberate din statutul lor an 1949.

            In 1962-1963 se introduce in Periam Liceul Teoretic, iar 8 clase devin obligatorii. Dupa reforma anvatamantului din 1978, Liceul Teoretic devine Grup scolar cu profil agricol.

            Dupa 1990 aceasta scoala redevine Liceul Teoretic Periam